Ce este demența frontotemporală sau boala Pick?

17.02.2023
Ce este demența frontotemporală sau boala Pick?
Ce este demența frontotemporală sau boala Pick?

Demența frontotemporală (FTD) este o boală neurodegenerativă care afectează în principal zonele creierului legate de comportament, personalitate și vorbire. FTD este cunoscută și sub numele de boala lui Pick, în onoarea lui Arnold Pick, care a descris-o în 1892.

FTD apare de obicei la vârste tinere și medii, de obicei între 40 și 65 de ani, ceea ce este mai puțin decât alte tipuri de demență, cum ar fi boala Alzheimer. Principalele simptome includ modificări comportamentale, cum ar fi impulsivitatea, lipsa de empatie și un comportament social inadecvat, precum și modificări ale vorbirii, cum ar fi vorbirea încețoșată și incapacitatea de a găsi cuvintele potrivite.

Deoarece FTD afectează zone ale creierului care sunt responsabile pentru interacțiunea socială și controlul comportamental, persoanele cu această afecțiune pot fi instabile din punct de vedere emoțional și pot avea dificultăți în a-și explica sentimentele și gândurile. De asemenea, acestea pot avea probleme de planificare și de luare a deciziilor.

Din păcate, FTD nu poate fi vindecată, iar evoluția bolii este inevitabil progresivă, ceea ce înseamnă că simptomele se agravează în timp. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și pe îmbunătățirea calității vieții pacientului și a familiei sale.

Cum se diagnostichează boala

Diagnosticarea demenței frontotemporale (FTD) implică, de obicei, mai multe etape care includ:

  • Examinarea medicală: medicul va efectua o examinare fizică amănunțită a pacientului și îi va evalua starea neurologică.
  • Examinare psihiatrică și neuropsihologică.
  • Imagistica cerebrală: aceste metode permit vizualizarea structurii creierului și detectarea modificărilor în zonele afectate în mod obișnuit în FTD.
  • Teste genetice: În unele cazuri, poate fi utilă efectuarea de teste genetice pentru a detecta mutații în genele care sunt legate de dezvoltarea FTD. Aceste teste se fac de obicei la pacienții cu antecedente familiale ale bolii.

Diagnosticarea FTD poate fi dificilă, deoarece simptomele pot fi similare cu alte boli neurologice. Prin urmare, este important ca diagnosticul să fie pus de un specialist, cum ar fi un neurolog sau un psihiatru, care este specializat în tratarea pacienților cu FTD.

Simptomele demenței frontotemporale

Demența frontotemporală (FTD) poate avea o varietate de simptome, care pot varia în funcție de partea creierului care este cea mai afectată. Mai jos sunt prezentate unele dintre cele mai frecvente simptome ale FTD:

  • Modificări comportamentale: persoanele cu FTD pot avea comportamente inadecvate, cum ar fi tulburări de normare socială, pierderea empatiei, lipsa autocontrolului sau incapacitatea de a evalua consecințele comportamentului lor. De asemenea, poate exista un interes redus pentru interesele anterioare sau pierderea interesului pentru activitățile normale.
  • Modificări în vorbire: persoanele cu FTD pot avea dificultăți în a vorbi și a înțelege vorbirea. Poate exista o incapacitate de a găsi cuvintele potrivite, vorbire greoaie sau pierderea capacității de a comunica.
  • Modificări ale mișcării: unele persoane cu FTD pot avea dificultăți de mișcare și coordonare, de exemplu slăbiciune musculară.
  • Modificări ale memoriei: spre deosebire de alte tipuri de demență, cum ar fi boala Alzheimer, memoria este, de obicei, relativ bine conservată, iar persoanele cu FTD pot avea probleme cu memoria pe termen scurt și cu concentrarea.
  • Modificări în alimentație: unele persoane cu FTD pot avea tulburări de alimentație, cum ar fi un apetit scăzut sau incapacitatea de a recunoaște mâncarea.

Ce parte a creierului este cea mai afectată

Demența frontotemporală (FTD) este o boală neurodegenerativă care afectează în principal zone ale creierului legate de comportament, personalitate și vorbire. În mod specific, aceasta implică afectarea neuronilor din lobii frontali și temporali ai creierului.

Lobii frontali sunt responsabili de planificare, de luarea deciziilor, de controlul impulsurilor și al comportamentului, de gestionarea emoțiilor și de interacțiunea socială. Lobii temporali sunt asociați cu memoria, recunoașterea și înțelegerea cuvintelor și imaginilor.

FTD poate lua diferite forme, care diferă în funcție de zonele creierului care sunt cele mai afectate. De exemplu, într-o versiune a FTD numită varianta comportamentală, zonele lobilor frontali care reglează comportamentul și răspunsurile emoționale pot fi cele mai afectate. În varianta de FTD numită afazie progresivă primară, zonele din lobii temporali care sunt responsabile de vorbire și comunicare sunt cele mai afectate.

Care este cel mai grav comportament social neadecvat al unei persoane care suferă de această boală?

Persoanele care suferă de demență frontotemporală (FTD) pot avea probleme de comportament și de interacțiune socială, în special dacă sunt afectate zonele creierului legate de comportament și emoții.

Mai jos sunt prezentate unele dintre cele mai grave manifestări ale comportamentului social deficitar pe care le pot avea persoanele cu FTD:

Comportament inadecvat din punct de vedere social: Persoanele cu FTD pot manifesta comportamente inadecvate, cum ar fi tulburări de socionormație, incapacitatea de a judeca consecințele comportamentului lor sau incapacitatea de a-și controla emoțiile. De exemplu, acestea se pot angaja în atacuri verbale sau fizice asupra altor persoane sau pot fi active sexual în mod inadecvat.

Tratamentul bolii

Din păcate, nu există încă un tratament pentru FTD. Prin urmare, tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și pe încetinirea progresiei bolii.

Unele medicamente, cum ar fi antidepresivele, antipsihoticele și anticonvulsivantele, pot ajuta cu unele simptome, cum ar fi depresia, anxietatea, agresivitatea sau halucinațiile. Cu toate acestea, fiecare pacient poate răspunde diferit la medicație, așa că este important ca tratamentul să fie ghidat de un profesionist.

O altă formă de tratament este reprezentată de terapiile care pot ajuta persoanele cu FTD să gestioneze schimbările de comportament și interacțiunea socială. De exemplu, psihoterapia și terapiile comportamentale pot ajuta pacienții cu FTD să își îmbunătățească funcționarea emoțională și socială.

În unele cazuri, fizioterapia poate fi, de asemenea, utilă pentru a ajuta la menținerea funcției fizice și la încetinirea declinului abilităților motorii.

Sprijinul pentru pacient și familia acestuia este, de asemenea, o parte importantă a tratamentului și poate contribui la îmbunătățirea calității vieții pacientului și a celor dragi acestuia. Medicii și profesioniștii în îngrijirea pacienților cu FTD pot ajuta familiile să se adapteze la noile provocări și să învețe să facă față situațiilor dificile pe care le aduce boala.

Personalități celebre cu demență frontotemporală

Printre personalitățile celebre care au suferit sau suferă de demență frontotemporală (FTD) se numără

  • Terry Pratchett: Scriitorul britanic de literatură fantastică, autor al seriilor Discworld și Good Omens, a murit în 2015, la vârsta de 66 de ani.
  • Robin Williams: Actorul și comediantul american, cunoscut mai ales pentru rolurile sale din filme precum Good Morning, Vietnam, Dead Poets Society și Good Will Hunting, a murit în 2014 la vârsta de 63 de ani.
  • Peter Falk: Peter Falk: Falk: Falk, actor american, cunoscut mai ales pentru rolul său din serialul de televiziune Columbo, a murit în 2011, la vârsta de 83 de ani.
  • Sandy Helberg: Actorul și comediantul american, cunoscut pentru rolurile sale din seriale de televiziune precum Seinfeld și Tracy Takes, a fost diagnosticat cu FTD în 2016.
  • David Berman: muzicianul și poetul american, fondator al trupei Silver Jews, a murit în 2019 la vârsta de 52 de ani.
  • Bruce Willis: Actor de film, producător și cântăreț american. A devenit celebru în filmele Die Hard, în care l-a interpretat pe detectivul John McClane, și în filmul de aventuri Armageddon.

Cele mai noi articole

Fiți mereu la curent cu noutățile!

Tratamentul pentru gelozie se concentrează, de obicei, pe identificarea cauzei și pe îmbunătățirea comunicării și a înțelegerii reciproce în cadrul relației. În articolul de astăzi, vom analiza câteva forme de tratament pentru gelozie.